Enterocolita la sugari

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Medicii avertizează mereu că la copii, enterocolita este cauzată de mâinile murdare, dar şi de alimentele nespălate. De fapt, enterocolita este o boală a copilăriei care nu ar trebui să persiste mai mult de 3-5 zile. Cu toate acestea, dacă această boală se manifestă la bebeluși, aceasta trebuie tratată cu mare atenție pentru că poate duce la deshidratare severă, incapacitatea organismului de a absorbi aminoacizii, acizii graşi, electroliţii şi vitaminele necesare.

Enterocolita este o afecţiune a tractului digestiv determinată de infecţii diverse cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi. Cel mai adesea se manifestă prin emisia de scaune numeroase, moi, însoţite sau nu de greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării generale. Boala pătrunde în organism pe cale orală, prin intermediul apei, alimentelor sau mâinilor murdare, contaminate.  

Deshidratarea severă 

În cazul enterocolitelor, atât la copii, cât și la adulți, pericolul cel mai mare îl reprezintă deshidratarea severă cu care aceștia se pot confrunta. Din păcate, la sugari situația nu poate fi compensată decât prin internarea acestuia, pentru administrarea de tratament cu lichide intravenos. Când enterocolita este cauzată de agenţi infecţioşi, devine virală. Bebeluşii şi copiii între şase luni şi trei ani sunt primii afectaţi. Cel mai întâlnit virus în acest caz este rotavirusul. Alte virusuri sunt enterovirusurile, virusul Norwalk şi adenovirusurile.

Medicii susțin că microorganismele care produc enterocolită sunt Campylobacter, care apare în urma consumului de carne contaminată, Salmonella, care apare în urma consumului de alimente contaminate, contactul cu reptile şi Shigella, contactat în special în creşe. Cele mai multe dintre aceste microorganisme foarte periculoase provoacă infecţii virale, greaţă, vomă, diaree, infecţii epidemice etc.  

Prevenția este cel mai bun tratament 

Pentru ca micuții să nu fie afectați de enterocolită, prevenția este cel mai bun lucru. Spălarea corectă a mâinilor şi spălarea după fiecare scaun, folosind apă şi săpun, sunt cele mai bune metode. Dacă totuși îmbolnăvirea s-a produs, atunci situația se schimbă. Doar că diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice. Ea se poate fi ținută sub control cu ceaiuri şi lapte fără lactoză până la eliminarea scaunelor moi. De mare ajutor mai sunt zeama de orez sau supa de morcovi, care ar trebui servite de bebeluşi după repaosul digestiv, pentru a compensa pierderea de lichide. De asemenea, în urma sfatului pediatrului, se poate administra o medicaţie antispastică pentru calmarea durerilor abdominale, o medicaţie antiflatulenţă si medicatie antidiareică specifică. Nu încercați, în niciun caz, să-i videcați pe cei mici singuri, fără recomandarea medicilor.

Părinții trebuie să se prezsinte imediat la doctor dacă cel mic nu a împlinit încă un an şi are enterocolită, dacă este deshidratat, dacă se observă urme de sânge atunci când cel mic are scaun, diaree mai mult de 24 de ore, nu are poftă de mâncare şi/sau are febră. Administrarea de antibiotice se face numai la indicaţia medicului, pentru a nu risca și alte efecte neplăcute.  

Simptomele enterocolitei 

Simptomele enterocolitei la sugari sunt foarte variate, iar crampele abdominale intense sunt un indiciu clar pentru medic că există o afecţiune a tractului digestiv, dar şi o durere abdominală poate fi semnalul care anunţă o enterocolită care se va dovedi severă.

La copii, dacă ne referim la enterocolitele parazitare (infecţioase), viermișorii – giardia sunt primii pe lista vinovaților, dar sunt și cazuri în care acestea sunt declanșate de salmonella, shigella, e. coli, campylobacter, enterovirusuri, rotavirus, virusul norwalk sau candida, care pătrund în organism pe cale orală.

Apa sau alimentele păstrate în condiţii improprii, mâinile murdare pot fi sursă de contaminare și este explicația numărului mare de îmbolnăviri într-un anumit moment: toţi cei care consumă un aliment contaminat sau apă dintr-o sursă infectată se pot îmbolnăvi.

Ca și în cazul adulților, îmbolnăvirile la cei mici sunt mai frecvente pe perioada verii, iar în cazul în care apar primele simptome, nu mai ezitați și consultați rapid medicul, pentru că starea de sănătate a copiilor se deteriorează mai rapid decât cea a adulților.   

Cum se tratează

Forma cea mai gravă de enterocolită este cea dizenteriformă, care se manifestă prin scaune cu multe mucozităţi, cu sânge, iar atunci singura soluție este internarea în spital. Dacă nu este cazul, atunci tratamentul poate fi administrat și acasă și constă în repaus digestiv – copilul nu mănâncă şi nu bea un anumit număr de ore, la recomandarea medicului.

Este obligatorie hidratarea cu ceaiuri neîndulcite, apă plată, zeamă de orez, supă de morcovi după repausul digestiv, pentru a se compensa pierderea de lichide pe care cel mic a suferit-o prin episoadele de vomă și diaree. Indicate sunt şi sărurile, soluţiile de electroliţi, care se găsesc în farmacii în pliculeţe cu dozaj corespunzător, iar regimul său alimentar trebuie să fie unul strict.  Astfel, se vor evita produsele lactate pentru că ele conţin lactoză, un dizaharid care nu poate fi complet digerat de un intestin bolnav, prăjelile, sucurile acidulate, toate crudităţile (în special fasole, cartofi, broccoli, mazăre, conopidă) cât timp este necesar.

Pentru copiii mai mici de doi ani şi jumătate există lapte special, fără lactoză, şi cereale fără gluten, uşor de administrat şi cu un gust plăcut. Pentru cei mai mari, în meniu mai pot fi introduse și pâinea prăjită, sticksurile, grisinele, orezul, morcovii, ţelina, păstârnacul (legumele trebuie obligatoriu fierte), carnea fiartă sau făcută la grătar (în niciun caz prăjită, înăbușită sau la cuptor).

Este recomandat ca dieta să fie ţinută o perioadă mai lungă, şi după dispariţia simptomelor, pentru a permite intestinelor şi sistemului digestiv să își revină complet la normal. În afară de dietă, medicul va mai recomanda părinților să-i administreze celui mic și medicaţie antispastică (pentru calmarea durerilor abdominale), antiflatulenţă şi antidiareice specifice.

La acestea se adaugă sau nu antibiotic, tot la recomandarea medicului. Utilizarea neraţională a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determină selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice, de aceea, înaintea administrării antibioticului, analizate bine și efectele secundare ale acestora.

Tratamentul poate fi administrat trei, cinci sau mai multe zile, în funcţie de forma clinică şi de modul de răspuns la medicaţie şi dietă. 

Poate avea urme pe viață 

În cazul sugarilor, aceste enterocolite îi pot afecta fragilul sistem digestiv și pot rămâne cu o sensibilitate întreaga viaţă. Una dintre cele mai grave urmări ale acestora este denutriţia, cauzată deficitul de absorbţie al aminoacizilor, acizilor graşi, electroliţilor şi vitaminelor. În general, o pierdere în greutate cu mai mult de 15% este considerată denutriţie.

În cazul acesteia, simptomele apar brusc şi rapid, la câteva ore după ingerarea alimentului sau a apei contaminate, şi diferă de la copil, la copil. Există şi variante asimptomatice, dar asta nu înseamnă că ele nu sunt de luat în serios. Atunci când un copil se confruntă cu lipsa poftei de mâncare, este primul indiciu că ceva nu este în regulă.

Vărsăturile, însoțite de durerile abdominale, scaunele modificate şi numeroase şi febra sunt câteva dintre semnele ce pot da de gândit părinților că ar putea fi vorba despre o enterocolită. Nu este obligatoriu ca toate aceste manifestări să apară. În funcţie de severitatea enterocolitei, pot apărea unul, doua sau mai multe simptome. 

Când să fugi la Urgență  

Dacă cel mic are febră mare, care nu poate fi stăpânită prin administrarea de antitermice, varsă încontinuu, nu poate primi nici alimente, dar nici medicaţie pe gură, suferă de dureri abdominale intense, fie permanente, fie în crize care se succed la intervale variabile şi/sau face pe el, chiar fără să-şi dea seama, atunci nu este cazul să vedeți dacă trece sau nu, așa că mai bine prezentați-vă cât mai repede la Urgență. Rețineți că enterocolitele severe necesită internare, iar dacă nu sunt tratate așa cum trebuie pot pune în pericol și viața celui mic. 

Cum procedezi în concediu 

După cum spuneam, anotimpul preferat de manifestare a enterocolitelor este vara. De aceea, dacă nu vrei ca micuțul tău să sufere un astfel de episod, iar concediul să fie o amintire plăcută, și să nu-l petreci în spital, ține cont de recomandările noastre.

Astfel, reține că apa de piscină poate fi sursă de îmbolnăvire pentru copii. Mai sigură în acest sens este apa mării, dacă tot nu puteți să-l țineți pe cel mic departe de apă.

Alimente care cauzează frecvent enterocolite sunt fructe de mare, peşte în diferite combinaţii, pizza făcută în condiţii improprii, alte mâncăruri de tip fast- food, chipsuri, mezeluri, mâncăruri cu maioneze, așa că aveți mare grijă la ce-i dați celui mic să mănânce. Preferabil, înaintea oricărei plecări, întrebaţi-l pe medicul pediatru. Dacă acesta v-a dat undă verde, nu plecaţi la drum fără o trusă de urgenţă cu medicamente antidiareice, antitermice, antispastice și antibiotice cu spectru specific, dar pe acestea din urmă să nu le administraţi fără a consulta medicul.

Enterocolita nu este contagioasă, iar membrii aceleiaşi familii pot face în acelaşi timp boala dacă au avut acces la aceeaşi sursă de contaminare. Nu sunt riscuri dacă se respectă regulile de igienă, așa că nu ne rămâne decât să vă dărim să nu aveți parte de un astfel de episod.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *