Enterocolita acută – aproape tot ce trebuie să știi

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive este enterocolita acută. Aceasta este cauzată de ingestia unor alimente infectate cu diverşi agenţi patogeni, bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi intestinali, dar şi prin contactul cu mâini şi obiecte murdare.

Este și motivul pentru care medicii susțin că una din modalitățile prin care această boală poate fi evitată se referă și la măsurile de igienă pe care le luăm.

Principalele simptome ale enterocolitei sunt scaunele numeroase, moi, însoţite sau nu de greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane şi alterarea stării generale. Printre simptomele enterocolitei se mai numără și balonarea, starea generală de rău şi epuizare, precum şi durerile musculare, așa că mai multă atenție la acestea, în special în cazul copiilor, deoarece în cazul acestora boala poate impune ca tratament și internarea în spital.

Medicii specialiști susțin că manifestările generale sunt date fie de diseminarea agentului infecţios ori a toxinelor acestuia în tot organismul, fie de pierderile importante de electroliţi în urma diareei şi a vărsăturilor. 

Poate duce la deshidratare 

Pentru a preveni enterocolita, ar trebui să respectăm câteva reguli de igienă de bază. Transmiterea infecției se poate face prin consumul de apă sau mâncare contaminată, dar și prin mâini murdare.  

Există și cazurile medicale de enterocolită acută cu modificarea stării generale, care s-au manifestat și prin deshidratare mare, și care, pentru a putea fi videcate, a fost nevoie de spitalizare în vederea reechilibrării hidroelectrolitice rapide a bolnavului şi a prevenirii complicaţiilor. De asemenea, spitalizarea cazurilor de enterocolite este recomandată la persoane care lucrează în sectoare cu risc de a provoca epidemii (industria alimentară, comerţul cu produse alimentare, alimentaţia publică, distribuţia apei). În plus, medicii recomandă o atenţie sporită este necesară pentru enterocolitele sugarilor şi ale copiilor mici, care sunt predispuşi la forme severe de boală.

Vara este notimpul predilect de manifestare al enterocolitei, deoarece acum, din cauza căldurii excesive, foarte multe alimente perisabile riscă să devină infectate şi să transmită anumiţi microbi, determinând apariţia bolilor digestive de vară. Lista acestor alimente care pot transmite aceste infecţii este una extrem de cuprinzătoare și cuprinde alimentele care sunt din carne sau produse de carne, inclusiv mezelurile, apoi brânzeturile – chiar brânza telemea, pentru că în zer pot să reziste unii microbi extrem de periculoşi precum stafilococii –, ouă şi toate alimentele vegetale şi fructele care nu sunt bine spălate.

De asemenea, există nenumăraţi microbi care tot pot provoca îmbolnăviri de enterocolită acută, între aceştia cei mai importanţi fiind salmonella, bacilul dizenteric, escherichia coli şi stafilococul auriu. Pentru a preveni îmbolnăvirea, aveți mare grijă la locurile de unde cumpărați alimentele, și este de preferat ca acestea să fie achiziționate din magazine sigure, iar fructele şi legumele să fie spălate foarte bine.  

Tratamentul enterocolitei 

În general, tratamentul în caz de enterocolită recomandat de medic vizează eliminarea agentului infecţios prin terapia cu antibiotice, stoparea diareei cu medicamente antidiareice şi dezinfectante intestinale, calmarea crampelor şi a durerilor abdominale cu antispastice, precum şi combaterea stărilor de vomă cu antiemetice. Cu toate acestea, în afară de cele expuse mai sus, bolnavul va fi nevoit să țină un regim alimentar special timp de câteva zile, care va fi bazat pe supe de zarzavat, orez fiert, brânză proaspătă, carne fiartă, pâine prăjită, mere coapte şi compoturi. Din dietă sunt excluse legumele şi fructele crude – care fermentează, lactatele şi prăjelile.

Dacă la adulți nu este nevoie de regim decât aproximativ o săptămână, la sugari și copiii mici, după un episod de enterocolită medicii sunt un pic mai rezervați cu privire la revenirea la alimentaţia iniţială. De aceea, recomandările lor vin cu sugestia ca revenirea acestora la o alimentație normală să se facă în aproximativ 2-3 săptămâni, deoarece există o intoleranţă secundară la lactoză a copilului după episodul diareic.  

De mare ajutor în caz de enterocolită acută este și infuzia din frunze de afin, care are efect antibacterian, restabilind echilibrul dintre flora intestinală de fermentație și cea de putrefacție. Același efect îl are și merișorul de munte. Frunzele de zmeur și mur sunt, de asemenea, indicate pentru combaterea diareei și remineralizare, contribuind la refacerea pierderilor de electroliți. Ceaiul de anason sau chimen are ca efect calmarea colicilor care însoțesc diareea acută. Alte plante utile în enterocolite și toxiinfecții alimentare sunt cimbrișorul, busuiocul, coada șoricelului sau sunătoarea. 

Alimente interzise 

Există mai multe alimente pe care medicii le interzic cu desăvârșire atunci când suferiți de enterolocită acută. În această categorie intră laptele cu lactoză, smântână, iaurt, brânzeturi, cartofi, compoturi, fructe crude, legume (roşii, castraveţi, ridichi), biscuiţi, prăjituri, creme, gem, îngheţată, miere, zahăr, supe cu zeamă de carne (pui, vită, porc, organe) sau chiar și sucurile de fructe. 

Măsuri de prevenţie 

Prevenirea enterocolitei este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală, iar în această categorie intră și spălatul mâinilor cu apă şi săpun înainte de masă; spălarea eficientă (preferabil sub jet de apă) a alimentelor care se consumă crude; spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor și a veselei prin utilizarea apei provenite din surse sigure, necontaminate; în cazul unei surse nesigure de apă se recomandă apa fiertă şi răcită sau apa minerală îmbuteliată corespunzător; folosirea soluțiilor dezinfectante pentru mâini atunci când spălatul cu apă și săpun nu este posibil. 

Regimul alimentar recomandat pentru copii 

După cum am mai spus, la cei mici enterocolita acută trebuie tratată cu mai multă atenție, deoarece aceștia nu știu cum să se hidrateze corespunzător. La aceștia, în cazul în care îmbolnăvirea s-a produs, primul pas îl reprezintă hidratarea corespunzătoare a acestuia. Cel mic va putea consuma ceai neîndulcit, apă plată, supă de morcov în care se pot adăuga săruri de rehidratare orală care se găsesc în farmacii în pliculețe cu dozaj corespunzător. În cazul în care copilul, în special sugarul, nu poate fi hidratat pe cale orală este obligatorie internarea, deoarece, mai ales la vârstă mică, deshidratarea se produce rapid și poate fi foarte severă.

 De asemenea, copilul va primi tratament simptomatic al febrei, vărsăturilor, durerilor abdominale, dar numai în funcție de cele recomandate de medic și în dozajul pe care acesta îl prescrie. De subliniat că antibioticele nu sunt indicate în toate tipurile de enterocolite decât în cele bacteriene, iar diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratament antibiotic. Nu vă hazardați încercând să-l ”puneți pe picioare” singuri, administrându-i acestuia antibiotic fără recomandare din partea medicului, deoarece antibioticele utilizate irațional pot duce la alterarea florei intestinale sau determină selecționarea unor tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.

Și în cazul copiilor trebuie urmat un regim alimentar care, dacă este urmat corect, duce la vindecarea bolii în câteva zile. Acest regim trebuie să conțină: supă de rădăcinoase (morcov, păstârnac, rădăcină de pătrunjel), carne fiartă, măr copt, orez, brânză de vaci, sticksuri, grisine, ceai de mentă, paste făinoase. Cu desăvârșire sunt interzise dulciurile, mezelurile, prăjelile, smântâna, cașcavalul, brânza topită, cartofii, roșii, sucuri. Regimul trebuie menținut 2-3 zile și după dispariția completă a simptomatologiei. Sugarii alăptați vor primi în continuare lapte de mamă iar la cei care primesc formulă de lapte se ia în considerare, în funcție de severitatea simptomatologiei, înlocuirea formulei de lapte cu una fără lactoză / cu conținut scăzut de lactoză. 

Remedii naturale împotriva enterocolitei acute 

Există și o serie de remedii naturale care vă vin în ajutor în tratarea episoadelor de enterocolită acută.

Extractul de semințe de grapefruit este antibacterian, antiviral și antifungic. A fost testat cu succes pe multe tipuri de enterococi, dintre care și unii rezistenți la vancomicină și a avut succes chiar și în cazurile unde antibioticele de sinteză au eșuat.

De asemenea, un alt remediu natural foarte bun este și extractul de frunze de măslin, sau chiar uleiul de oregano, care vă ajută chiar și împotriva diareei produse de enterocolită acută.

De menționat însă că toate aceste extracte și uleiuri esențiale sunt foarte puternice și au un gust foarte neplăcut, foarte greu de suportat  chiar și de către adulți. Ele trebuie administrate în cantități foarte mici (doar 1-2 picături într-o linguriță de miere), câte un remediu o dată, de 2-3 ori pe zi. Cea mai eficientă formă de administrare este cea internă, dar puteți alege și alte metode de administrare, de la masaje la aromaterapie. Dacă nu le puteți administra, nu insistați.

La final, rețineți doar că enterocolita acută este o boală care poate fi în mare măsură prevenită cu respectarea normelor de igienă corespunzătoare. Pentru a preveni enterocolita, ar trebui să respectăm câteva reguli de igienă de bază. Transmiterea infecției se poate face prin consumul de apă sau mâncare contaminată, dar și prin mâini murdare, așa că insistăm pe respectarea regulilor de igienă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *