Ce putem face dacă bebelușul prezintă sensibilitate la produsele lactate?

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

În perioada de alăptare sau în perioada de diversificare, se întâmplă ca unii bebeluși să manifeste simptome neplăcute. Poate fi vorba de o alergie la lapte sau de o anumită intoleranță alimentară. În perioada alăptării, bebelușul nu este alergic și nici nu prezintă intoleranță la laptele mamei, ci un aliment pe care mămica l-a consumat și a ajuns în lapte, îl supără și îi provoacă simptome supărătoare.

Pe de altă parte, în perioada de diversificare se vor introduce doar anumite produse lactate, cum ar fi iaurturi simple sau unele sortimente de brânzeturi mai tari și se va observa dacă bebelușul prezintă sau nu simptome de alergie sau intoleranță alimentară. Laptele de vacă, unul dintre principalii alergeni, se va introduce după împlinirea vârstei de 1 an.

Cele mai frevente simptome care însoțesc o alergie sau o intoleranță alimentară includ iritații ale pielii, roșeață, urticarie, vărsături sau diaree, scaun cu sânge, congestie nazală sau respirație anormală.

Contactați medicul pediatru. Este important să excludeți orice altă cauză ale simptomelor pe care le prezintă bebelușul și să vă asigurați că se dezvoltă și crește în greutate corespunzător. De asemenea, dacă scaunul prezintă sânge, medicul pediatru se va asigura că bebelușul nu pierde o cantitate excesivă de sânge. În situația în care bebelușul este diagnosticat cu o alergie alimentară, trebuie să discutați cu medicul pediatru despre cum puteți reintroduce mai târziu alimentele problematice, pentru că majoritatea copiilor vor scăpa de alergiile alimentare până la împlinirea vârstei de 1 an.

Țineți un jurnal alimentar. Încă de la nașterea copilului, mămicile sunt sfătuite să țină un jurnal alimentar. De asemenea, în perioada de diversificare, se recomandă întocmirea unui astfel de jurnal. Este important ca mămicile să urmărească tot ceea ce mănâncă în paralel cu simptomele bebelușului alăptat pentru a putea depista orice posibile reacții. Alimentele pe care le consumăm rămân în corpul nostru perioade lungi de timp, așa că poate fi util să evidențiați apariția simptomelor atunci când consumați prima dată o mâncare problematică pentru bebeluș. Chiar dacă nu mai consumați acel aliment, simptomele bebelușului pot persista câteva zile sau chiar și două săptămâni.

Încercați o dietă de eliminare. Dacă observați o reacție adversă la bebeluș după ce consumați anumite alimente, încercați să eliminați acele alimente din dieta personală și să urmăriți dacă are loc o îmbunătățire. Puteți începe cu eliminarea laptelui de vacă, acesta fiind cea mai frecventă cauză a reacției alergice la copiii alăptați. Nu uitați că este nevoie de timp pentru ca organismul să scape complet de toate alimentele problematice, așa că asigurați-vă că ați eliminat toate sursele de alimente cel puțin două săptămâni.

Căutați sprijin. Schimbarea dietei poate fi dificilă, așa că este posibil să aveți nevoie de un dietetician care să vă recomande mâncăruri mai simple, sugestii pentru modificările pe care le puteți face, păstrând în același timp un aport adecvat de toți nutrienții de care aveți nevoie. De asemenea, un dietetician vă poate ajuta să depistați sursele ascunse de alergeni în alimentele procesate și vă poate sugera alternative nutritive la alimentele la care trebuie să renunțați deocamdată.

În cele din urmă, dacă bebelușul suferă de intoleranță la lactoză sau prezintă alergie la lactate, va trebui să îi oferiți alimente care pot furniza substanțele nutritive importante pe care le furnizează lactatele, cum ar fi proteine, calciu, magneziu și vitamina D. Există, de asemenea, numeroși înlocuitori de lactate, cum ar fi iaurt de soia sau lapte de cocos. Toate fructele, legumele, leguminoasele, nucile și semințele, carnea, peștele, cerealele și ouăle conțin substanțe nutritive de o mare importanță pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

De exemplu, surse non-lactate de proteine includ carnea, ouăle, peștele, tofu și fasolea, în timp ce surse non-lactate de calciu includ legumele cu frunze închise, tofu, leguminoase și băuturi vegetale fortificate cu calciu. Surse non-lactate de vitamina D includ somonul, gălbenușul de ou, băuturile vegetale și unele cereale fortificate.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *